- astatíniu
- s. n. [-niu pron. -nìu], simb. At
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
astatiniu — ASTATÍNIU s.n. Element chimic radioactiv din grupul halogenilor. [pr.: ni u] – După fr. astatine, germ. Astatine. Trimis de cata, 11.02.2004. Sursa: DEX 98 astatíniu s. n. [ niu pron. niu], simb. At Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
halogen — HALOGÉN, Ă, halogeni, e, s.m., adj. 1. s.m. Nume generic pentru elementele fluor, clor, brom, iod şi astatiniu, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. 2. adj. Care dă naştere la săruri. – Din fr. halogène. Trimis de gall, 13.09.2007 … Dicționar Român